hai . e vineri . si un pic . deci e un pic vineri cu miros de gara pustie . sunt plina de comparatii . compar bidineaua plina cu var cu o mana oprita in fata ochilor , dar nu e vorba despre perechea mea de ochi fixati . o dunga rosie sa treaca peste buze. nu e sange . poate nici dorinta . e o dunga si atat . gatul sa nu fie alb ,ca cel iesit in fotografii de zici ca mi-am tencuit obrajii cu praf de caramida . dau vina pe soare , caruia nu i-am permis sa simta atunci cand inghit in sec . clavicula . asta imi place . eu stiu ca nu sunt slabanoaga aia careia ii iese in evidenta cla-vi-cu-la . eu sunt . . . o sustinatoare a unui soul . haa ? plapuma patata cu putin sos de soia ma directioneaza spre " Patul lui Procust " . m-au scos din calm notele de subsol . dar nu mai vreau sa stiu nici de asta . neoanele sunt pentru mine bucati de soare rupt . rupt de pe spatele unui om frumos omorat prin lapidare . trei semne de intrebare fara participare la raspuns . intrebarea cere intrebare , fara sa iti dai ochii peste cap si sa zici " 'ai de pula mea ! " . visam frigidere pline cu xanax care sa ne faca sa confundam sertarele colturoase . ma lovesc de usa de stejar , cade clanta , ma uit , o las acolo , deschid usa , plec pana pe iarba de sub zapada . noi ingrijim altfel iarba . apa in care nu stiu sa inot va prinde miros de caine ud . javraaaa ! gura facuta punga de la un gem imi arata o craca taiata de sub picioare , iar sub ea e gaura neagra a cercului meu inchis dinauntrul cortexului cerebral . imi arde genunchiul drept din cauza tabloului de deasupra patului cu oglinda in loc de saltea . unele curve fac acum echilibristica prin paturi straine si vechi , iar noi ne echilibram ochii in fata lucrarilor lui Alex Grey . cand afara e soare , perdelele sunt trase . si sunt rosii . merg in locuri albastre ,pentru ca a doua oara sa nu mai calc pe acolo . imi e sete de nou , timpul trece prea repede , am invatat sa nu mai stagnam si totusi regresul reapare . trafic de saliva domina pe aici . iti este sete . statia regionala cfr , ora 09 : 24 . adaptez putin adevarul la cererile si pretentiile mele . eu . . . ma ridic . dar nu plec . " Va las visul meu " ,cum a zis Osho . in momentul de fata , eu sunt mai ok decat el .
azi imi sunt propriul Zen .
